Bine ai venit, visitor! [ Inregistrare | Autentificarerss

Publica
Comentariile sunt închise pentru Costul depozitarii cerealelor si eventualele castiguri

Costul depozitarii cerealelor si eventualele castiguri

| Articole | 16 Ian, 2016

Costul depozitarii cerealelor si eventualele castiguri

Cât costă depozitarea unei tone de cereale şi care sunt câştigurile pe care pot miza fermierii români

Într-un an de producţii bune de cereale, din nou, spaţiile de depozitare fac diferenţa în ceea ce priveşte banii care rămân în buzunarele fermierilor. Cât costă depozitarea unei tone de cereale şi cât câştigă, mai exact, fermierii care au răbdare până când preţurile mai cresc?

Ministerul Agriculturii a anunţat, pentru acest an, o recoltă de 7,3 milioane de tone de grâu. Nici la porumb nu stăm rău. Potrivit şefului MADR, România va ocupa şi în acest an primul loc din Europa la producţia de porumb cu 2,5 milioane de hectare cultivate la un randament mediu de 4,45 tone la hectar.

Totuşi, fermierii ar putea rămâne tot cu buzunarele goale în ciuda acestor producţii bune. Lipsa spaţiilor de depozitare îi obligă pe mulţi să vândă imediat după recoltat producţia la preţuri de nimic.

În ultimele două luni, spre exemplu, preţul grâului de pe Bursa de la Paris cu livrare în luna noiembrie a scăzut de la 178,25 de euro la 161,50 de euro.La porumb, preţul de pe Bursa de la Chicago pentru livrările în decembrie era la începutul lunii august de 147,34 de dolari, iar la mijlocul lunii septembrie ajungea la 134,54 de dolari tona.

Ca în fiecare an, consultanţii, oamenii din piaţă recomandă fermierilor să depoziteze producţia şi să o scoată la vânzare când preţurile mai cresc. Potrivit lui Adrian Rădulescu, dacă mai aşteaptă opt-zece luni, fermierii şi-ar putea vinde recolta şi 30-40% peste nivelul practicat imediat după campania de recoltat.

„Nu toate cerealele merită păstrate în silozuri. Oleaginoasele, floarea soarelui, soia şi rapiţa nu pot fi păstrate. Adică, daca nu le vinzi la recoltare rişti să rămâi cu marfa. Grâul şi porumbul sunt cerealele care se păstrează în silozuri. În plus, preţurile cresc de la recoltare până anul următor cu aproximativ 35-40% pe tona”, a declarat pentruRecolta.EU, fostul consilier prezidenţial, Adrian Rădulescu.

Cât costă să depozitezi o tonă de cereale timp de o lună la un terţ

Potrivit unor informaţii din piaţă, un fermier plăteşte în jur 1 euro – 1,5 euro pentru tona de cereale depozitată la un terţ. La această sumă se adaugă şi costurile de aproape 2 euro cu recepţia şi alţi 2 euro cu livrarea.

În total, pentru depozitarea unei tone de cereale timp de 8 luni pe an, un fermier plăteşte unui terţ în jur de 16 euro.

Care sunt preţurile estimate

Dacă un producător şi-ar vinde astăzi o tonă de grâu pe Bursa de la Paris cu livarare în luna noiembrie ar obţine un preţ de 158,75 de euro tona. În ceea ce priveşte porumbul, o tonă cu livrare în decembrie s-a tranzacţionat, pe Bursa de la Chicago, cu 130,9 dolari tona (104,18 euro tona).

Dacă adăugăm în preţul cerealelor şi costurile legate de depozitare, pentru a ieşi pe profit, fermierul ar trebui să vândă cu cel puţin 176,07 de euro tona de grâu şi porumbul cu 119,98 de euro tona.

Dacă şi-ar depozita timp de opt luni marfa până când preţurile ar mai creşte, fermierii ar putea obţine cu 30% mai mult. Astfel, pentru tona de grâu producătorul ar putea primi 206,38 de euro pe tona de grâu, iar pentru porumb 145,85 de euro tona.

Practic, fermierul câştigă 30,31 de euro pe tona de grâu şi 25,87 de euro pe tona la porumb din diferenţa de preţ din care s-au scăzut deja costurile cu depozitarea.

Calcul rentabilitate:

Preţ tona grâu la 7 octombrie: 158,75 de euro

Preţ tona porumb 7 octombrie: 104,18 de euro

Costuri depozitare o tona timp de 8 luni: 1,5 euro/luna/tona (1,5*8=12 euro) + 3,82 euro=15,82 de euro

Preţ minim de vânzare grâu: 176,07 de euro

Preţ minim de vânzare porumb: 119,98 de euro

Preţ tona de grâu februarie – martie 2015: 206,38 de euro

Preţ tona de porumb mai – iunie 2015: 145,85 de euro.

La începutul lunii martie a acestui an tona de grâu era tranzacţionată cu 224 de euro, iar tona de porumb ajungea să coste, la finalul lunii aprilie 2014, în condiţiile în care s-a estimat o producţie record, şi 146,87 de euro tona.

Certificatele de depozit – un alt avantaj al „răbdării” fermierilor

Un al câştig al depozitării cerealelor îl reprezintă certificatele de depozit eliberate de proprietarul silozului cu ajutorul cărora fermierii pot accesa linii de creditare. În prezent, atât Instituţiile Financiare Nebancare (IFN-urile) cât şi băncile pun la bătaie credite mai avantajoase pentru fermierii care aleg să îşi depoziteze marfa pentru a aştepta preţuri mai bune.

Depozitarii eliberează certificate de depozit, în limita a maximum 90% din cantitatea de seminţe de consum predată spre depozitare de către deponenţi sau a stocului de seminţe de consum proprii.

Certificatul de depozit este valabil până la data restituirii mărfii de către depozitar, dar nu mai mult de 12 luni de la data emiterii sale. Pentru depozitarea seminţelor de consum peste termenul prevăzut depozitarul eliberează un nou certificat de depozit.

Certificatele de depozit pot fi utilizate de către deținătorii legali ai acestora, la solicitarea de finanţări acordate de instituții de credit și/sau instituții financiare nebancare. Nivelul finanțărilor acordate pe baza certificatelor de depozit nu poate depăși valoarea de piață a semințelor de consum înscrise în certificate.

Valoarea de piață a semințelor de consum înscrise în certificate se stabilește funcție de tipul semințelor de consum și cantitatea înscrise în certificate, precum și în funcție de prețul mediu de piață a acestor semințe de consum stabilit în lege la data acordării finanțării.

sursa :www.recolta.eu

211 vizite totale, 2 astazi

Comentariile sunt închise pentru România a ratat șansa de a bloca vânzarea terenurilor către străini

România a ratat șansa de a bloca vânzarea terenurilor către străini

| Articole | 10 Ian, 2016

teren de vanzare

România a ratat  șansa de a bloca vânzarea terenurilor către străini: ”Comisia Europeană nu a fost împotriva unor restricții”

Ungaria a interzis străinilor să mai cumpere teren arabil printr-un vot în Parlamentul de la Budapesta. Amenințați cu procedura de infringement pentru că nu au liberalizat piața funciară, ungurii se țin tari și nu vor să revină asupra deciziei.

Pusă în fața aceleiași decizii – aceea de liberalizarea a pieței terenurilor, România a adoptat în Parlamentul de la București controversata Lege 14/2014 care nu îngrădește străinilor cu nimic posibilitatea de a cumpăra pământ pe firmă (deja puteau oricum să facă acest lucru și înainte de 2014), dar și pe persoană fizică.

La aproape doi ani distanță de când străinii au primit liber acces la pământurile noastre, aflăm că, de fapt, Comisia Europeană nu s-a opus unor restricții legislative, așa cum am fost lăsați să credem de către guvernarea de la acea vreme.

Noi am mers cu proiectul pe masă iar Comisia Europeană, sigur, s-a referit la limitările pe care le introdusesem noi în prima fază și a spus așa: nu suntem împotriva unor, să spunem, restricții. Cu o singură condiție: să fie înscrise în niște obiective prioritare ale statului membru. Să spunem că eu urmăresc ca într-o anumită zonă să am nu știu ce cultură. Dacă eu pun acele condiții ca să mă asigur că îmi ating obiectivul, Comisia nu are nimic împotrivă. Din păcate, deși am transmis mesajul clar – nu mă ocupam eu de această problemă, ulterior nu știu din ce rațiuni, actul legislativ adoptat a renunțat total la mai multe condiții puse inițial”, a dezvăluit actualul ministru al agriculturii, Achim Irimescu, în cadrul emisiunii ”Viața Satului” de la TVR 1.

Șeful MADR spune că mai există șanse să ne protejăm pământul agricol.

”Poate că ar fi cazul să reluăm discuția pe actul legislativ în cauză. Nu ai voie să interzici vinderea terenurilor. Dar știu un caz celebru al unui europarlamentar din Germania care a dorit să cumpere teren agricol în Franța și a fost refuzat tocmai pe niște condiții pe care această țară le pune la achiziționarea terenurilor. Dar niciun stat membru al UE nu poate interzice cumpărarea terenurilor agricole din alt stat.Dar în Franța, statul intervine, are drept de preempțiune și judecă pe cel care cumpără și îi impune cerințe mai drastice. Pe lângă legea vânzării terenurilor mai trebuie avut în vedere un lucru foarte important și anume faptul că nu am reușit să stabilim o piață funciară în România care să permită creșterea prețului terenurilor”, a mai spus Achim Irimescu.

 

http://agrointel.ro/

514 vizite totale, 1 astazi

Comentariile sunt închise pentru Afaceri Agricole cu buget redus

Afaceri Agricole cu buget redus

| Articole | 02 Ian, 2016

Afaceri Agricle cu buget redus

Afacerile agricole cu bani puțini sunt puține la număr dacă ne gândim la cele care pot, cu adevărat, să aducă un profit și, în timp, chiar să asigure un venit constant pentru o familie care stă la țară.

Agrointeligența vă propune astăzi 20 afaceri ce pot fi pornite cu sume de până în 5.000 de euro, păstrând însă în minte că succesul lor depinde de câțiva factori importanți cu ar fi: experiența micului fermier, găsirea unei piețe de desfacere, lipsa unei concurențe puternice în zonă și, bineînțeles, priceperea antreprenorului de a-și dezvolta acel business.

Încă un aspect: cheltuiala minimă nu acoperă suprafața de teren necesară, al cărui cost este de de până în 5.000 de euro pe hectar în orice colț al țării, cu prețuri mult mai mari pentru parcele bune, fertile, din zone agricole importante.

1. Afacere cu investiție mică: ciupercăria

O mică afacere cu ciuperci poate fi înființată de orice familie din România, fiind o oportunitate de afaceri în agricultură chiar și pentru persoanele care nu dețin teren agricol. Cu o investiție inițială de 500 de euro și deținând spațiul adecvat (o mică clădire în curte, un beci spațios, etc.), ciupercăria poate aduce un venit lunar de 1.000 – 1.500 de lei.
Cum piața este inundată de ciuperci champignon de import sau de la ciupercării mari, se poate începe cu ciuperca Pleurotus, care este mai puțin pretențioasă și are un preț mai bun la vânzare.

2. Afacere cu investiție mică: ferma de găini ouătoare

O afacere care pooate fi pornită cu o investiție minimă este ferma de găini ouătoare. Costurile inițiale pot fi foarte mici dacă optați pentru găini-reformate, adică ce deja au avut producție în fermele mari și care sunt vândute la jumătate de preț, adică 5-6 lei bucata. Se poate demara investiția cu doar 15-20 de găini și un adăpost pentru păsări. Altă cheltuială va fi reprezentată de hrana găinilor ouătoare cu cerale, oleaginoase și lucernă. De luat în calcul și un spațiu în care găinile să aibă acces la iarbă verde și aer curat, dar și un incubator pentru sporirea efectivului de păsări. Această ultimă cheltuială este și ea de cel puțin 100 de lei pentru un produs cu funcții de bază.

3. Afacere cu investiție mică: ferma de prepelițe

La afacerea cu prepelițe, concurența este destul de mare și nișa comercială nu lasă loc decât celor dispuși să investească și să se implice și în promovare. Fie că este vorba despre carcase de prepeliță sau de ouă de prepeliță, producția trebuie să fie isteț ambalată, ceea ce mai ”umflă” costurile. Totuși, ca investiție efectivă în creșterea, se poate începe cu un incubator și câteva zeci de ouă. Se adaugă cuștile – circa 200 de lei fiecare pentru a adăposti 80 de prepelițe. Ca și adăpost, se recomandă un spațiu dedicat, eventual o magazie ce poate fi transformată pentru nevoile acestei afaceri.

4. Afacere cu investiție mică: creșterea gâștelor

Ferma de gâște este și ea o investiție care poate supliemnt venitul unei familii care locuiește la țară. Bobocii se cumpără cu 18-22 de lei, iar dacă vreți să porniți la drum cu ouă și un incubator, să luați în calcul prețul de 6 lei pentru un ou și cheltuiala cu incubatorul. Apoi mai trebuie să le faceți un adăpost și să le asigurați păsărilor o suprafață unde să se miște în voie, ideal ar fi chiar cu acces la un ochi de apă. În primă fază, ar trebui să aveți în vedere că veți putea vinde doar boboci și ouă de gâscă, pentru carne având nevoie de aviz sanitar-veterinar pentru a vinde carcase de gâscă. Altă sursă de venit pot fi penele și puful – cam 30-35 de lei/kilogram pentru cantități mici la ateliere artizanale de perne.

5. Afacere cu investiție mică: ferma de iepuri

Dacă ai deja o gospodărie într-o zonă rurală, ca să creezi nucleul unui mici ferme de iepuri, nu ai nevoie decât de o investiţie minimă.
Pentru început nu trebuie să cumperi decât 12 iepuri vii, să-i creşti şi să-i înmulţeşti şi după şase luni carnea pentru consumul familiei va fi asigurat permanent.
Un iepure viu, cumpărat dintr-o sursă autorizată, cu toate vaccinurile asigurate costă în jur de 25 de lei cu TVA inclus. Însă există şi varianta mai puţin recomandată de a cumpăra iepurii de pe piaţa liberă, nevaccinaţi, la doar 15 lei/bucată. Câteva sute de lei se cheltuie apoi cu cuștile și adăpostul pentru iepurași, urmând apoi ca provocarea cea mare să fie găsirea unui abator în apropiere și unde să poată fi valorificată producția de carne de iepure.

6. Afacere cu investiție mică: fabrica de dulceață și siropuri

Producția de dulceață sau siropuri este o afacere conexă unei exploatații de pomi fructiferi. Se poate porni la drum cu o livadă de măcar 1.000 de metri pătrați sau prin cumpărarea fructelor de la micii fermieri din sat sau comună. Veți vedea că o mare parte din cheltuială va fi de fapt reprezentată de ambalarea producției, mai ales că dulcețurile trebuie să aibă un aspect atractiv. Se poate opta pentru prepararea la ceaun – în curte, sau la soba cu foc de lemn, ambele variante implicând un cost minim și o aromă specifică produselor artizanale. Alte câteva sute de lei vor fi investiți în ustensilele necesare curățării și tăierii fructelor, precum și în alte accesorii. De luat în calcul ”energia” necesară pentru realizarea unei pagini de Facebook sau site de promovare, a pozelor cu borcanele sau sticlele de sirop și, bineînțeles, a modului în care va fi livrată marfa (se poate opta pentru curier, poștă, livrare persoanlă, comercializare la târguri sau în magazine mai mici).

7. Afacere cu investiție mică: ferma ecologică de legume

Ferma ecologică de legume este o afacere profitabilă în măsura în care puteți livra într-un oraș mai mare sau într-o localitate unde știți că sunt apreciate produsele cu un preț mai mare, dar la care nu s-a stropit cu nimic chimic. Se va căuta un loc pe care nu s-a mai făcut agricultură de mult timp pentru a înființa fie un solar, fie cultură în câmp. O mare parte din bani se vor duce pe semințe certificate bio și pe obținerea certificării. Dacă optați pentru solar, aici prețul mediu pe metru pătrat este în jur de 10 euro la cheie, așa că mai bine încercați să vi-l amenajați pe cont propriu sau să pariați pe culturile în aer liber. La fel ca și în cazul afacerii cu dulceață, clienții dumneavoastră ar putea să vă găsească mai ușor cu o pagină de Facebook sau un site/magazin online, având în vedere că și aici este nevoie de o atenție sporită pentru ambalare/prezentare legumelor la livrare.

8. Afacere cu investiție mică: ferma de curcani

La ferma de curcani, investiție inițială depinde de dimensiunea afacerii și de posibilități. Astfel, se pot cumpăra pui de curcan de o zi, care se cresc într-un spațiu amenjat special. Curcanii au nevoie de o hrană consistentă, cu cereale, șrot de soia și de floarea-soarelui. Mai este nevoie de un punct de abatorizare care, la început poate fi unul din apropiere, urmând ca ulterior, micro-ferma să își facă singură sacrificările conform cu normele europene. Comercializarea curcanilor se poate face printr-o rețea proprie de clienți, cu livrare la domiciliu sau în cadrul târgurilor. La o capacitate mai mare se poate trece la creșterea efectivului și chiar la deschiderea propriului magazin.

9. Afacere cu investiție mică: ferma de dovleci

La dovleci, cei mai mulți cultivatori sunt secretoși pentru că este una dintre culturile de nișă care au cunoscut un mare avânt în ultimii ani. Cheia succesului constă în diferitele soiuri ce trebuie cultivate pentru a avea profit: de la dovleacul plăcintar, la cel de Halloween sau de dovlecii de decor. Investiția la cultura de dovleac este minimă întrucât aceștia cresc în câmp și nu au nevoie de tratamente costisitoare. Vor fi însă cheltuieli cu paza și cu transportul lor, eventual cu ambalare dacă doriți ca la dovlecii plăcintari să faceți și porții pentru livrarea rapidă în piețe sau magazine.

10. Afacere cu investiție mică: fema de roșii crescute natural

Pentru cultura de roșii aveți nevoie de minimum un solar măricel. Ar fi recomandată o suprafață de măcar 1.000 de metri pătrați, dar puteți începe la o scară mai mică de unde să vă dezvoltați ulterior. Sistemul de irigații, pământul bun, tratamentele (chimice sau naturale) și ”accesoriile” pentru cultura de roșii fac ca această plantă să fie foarte pretențioasă. Avantajul este, însă, că banii se recuperează ușor dacă faceți promovarea afacerii și dacă livrați personal roșiile la un preț ce, la acest moment, variază într 5 și 12 lei pe kilogram. Secretul: investiți în mai multe soiuri de tomate, oferind pe piață un mix cu gust deosebit.

11. Afacerea cu investiție mică: cultura de bame

Cultura de bame este profitabilă pe suprafețe mici, făcând parte din plantele agricole de nișă care cunosc o cerere în creștere pe piață. Bama este o plantă anuală, care trebuie semănată mereu pentru a avea producție. Pentru a înființa un hectar cu bame ai nevoie de 10-12 kilograme de sămânță, iar un kilogram de sămânță costă cam 500 de lei. Investiția pentru a înființa un hectar de bame se ridică la 1.000 -1.200 euro, sumă în care intră doar costul cu sămânța. Este o investiție inițială serioasă, dar dacă iei în calcul faptul că sămânța o cumperi o singură dată și din propria producție îți poți asigura materialul săditor pentru anul următor, suma se amortizează destul de repede. În funcție de tehnologia de cultură, dar și de condițiile climatice poți obține o producție la hectar, cuprinsă între 3 și 6 tone de păstăi proaspete. Pe piață, un kilogram de bame proaspete costă într 25 și 40 de lei.

12. Afacerea cu investiție mică: cultura de gălbenele

Plantația de gălbenele nu are nevoie de suprafețe mari pentru a fi profitabilă. Se poate începe cu 1.000- 1.500 de metri pătrați, cel mai mare efort fiind acela de a procura semințe de calitate din care să răsară plante cu florescențe bogate. Pentru semănat se folosesc 6-8 kilograme de seminţe la hectar, iar un kilogram de semințe de import ajunge la 600-700 de lei. La 1.500 de mp, într-o zi de cules se adună 80-100 de kilograme de gălbenele, iar culesul trebuie făcut trei zile pe săptămână pe perioada înfloririi. La un calcul simplu, această cantitate culeasă pe zi îi aduce producătorului un venit frumos, întrucât, spune el, obține după uscare cel puțin 30 de kilograme pe zi, la un preț de export de 10 euro, ajunge la 300 de euro ca venit pe ziua de cules.

13. Afacerea cu investiție mică: cultura de ardei iuți

Cultura de ardei iute nu este foarte răspândită în România, sau cel puțin nu se cultivă ardeiul iute la scară largă așa cum se întâmplă în țări ca alte părți ale lumii. Asta și din cauză că la noi consumul de ardei iute nu a fost semnificativ până acum câțiva ani. În prezent, însă, afacerea cu condimente iuți a prins avânt și cei care au intrat primii pe piață culeg deja roadele. Primul pas pentru construirea unei astfel de afaceri este construirea unui solar de circa 100 metri pătrați unde se obțin răsadurile în condiții optime de temperatură și umiditate. Semințele sunt și ele importante, mai ales că prețul lor este de 2-10 euro pentru 10 semințe.
De pe o suprafață de 350 de metri pătrați se pot recolta însă cam 300 de kilograme de ardei din soiurile cele mai iuți care se vând cu un preț mediu de 50 de lei kilogramul. Un plus de profit se obține prin procesarea ardeilor – uscarea lor, dulcețuri sau sosuri de casă.

14. Afacerea cu investiție mică: cultura de aronia

Aronia este un arbust ușor de cultivat și de întreținut, nu are cerințe prea mari față de sol, poate valorifica o gamă largă de tipuri de sol, dar se dezvoltă optim în soluri cu un pH cuprins între 5 și 7.
Respectând distanța de plantare, la un hectar îți intră 1.250 de plante, cu un preț minim de achiziție de 3-4 euro. Înființarea unui hectar cu arbuști aronia te duce la aproximativ 7.000 de euro. Costul nu este unul foarte ridicat, dacă este se ne gândim la faptul că, plantațiile de aronia se înființează cu arbuști ce au o vârstă de 3 ani și care, odată intrți pe rod, vor da fructe 15-20 de ani. Fructele de aronia nu sunt foarte căutate la noi în țară, datorită faptului că nu există o tradiție în consumul de astfel de fructe și nu se cunosc care sunt beneficiile reale oferite de consumul acestor plante. În schimb la export cererea de consum este una foarte ridicată. La un hectar se obține o producție medie de 8-10 tone, iar prețul mediu al unui kilogram de fructe este de 5-6 lei. La un calcul simplu, poți obține un venit de 12.000 de euro.
Specialiștii apreciază că recuperarea investiției se face după doi ani de la intrarea pe rod a plantației.

15. Afacerea cu investiție mică: plantația de agrișe

Înființarea unei plantații de agriș poate fi una dintre cele mai bune investiții în agricultură în acest moment. Deși nu se consumă intens la noi, agrișele sunt foarte căutate în vestul Europei, iar potențialul este uriaș pentru această plantă medicinală care, din punct de vedere al profitului adus, ar putea detrona în următorii câțiva ani zmeura, afinul sau coacăzul.
În prezent, investiția într-un hectar de agriș se ridică la aproape 7.000 de euro și se recuperează în primii doi ani de cultură. Ulterior, planta poate aduce profituri de până la 20.000 de euro pe an, la un preț minim de comercializare de 6-7 lei/kg agrișe.

16. Afacerea cu investiție mică: cultivarea topinamburului

Pentru înfiinţarea unei culturi pe o suprafaţă de un hectar, este nevoie de o investiţie de circa 4.000 de lei, sumă necesară pentru achiziţionarea tuberculilor de topinambur. Aceştia se plantează în cuiburi, asemeni cartofilor, la o distanţă de circa 30-40 de cm unul de celălalt, deoarece planta se extinde rapid.
În prezent, un kilogram de tuberculi se vinde cu circa 4-5 lei, ceea ce, la o producţie medie de 40- 50 de tone/ hectar, înseamnă venituri de aproximativ 180.000- 225.000 lei, pe hectar. Dacă se folosesc îngrăşăminte, producţia poate ajunge şi la 60-80 de tone/hectar.

17. Afacere cu investiție mică: plantația de cătină albă

Pe o piață tot mai aglomerată a culturilor agricole de nișă, cătina albă continuă să dețină un loc fruntaș în privința profitului obținut la hectarul de plantație. Dacă unii cultivatori vorbesc de profituri garantate de 10.000 de euro/ha pentru cultura intensivă, povestea unui economist din nordul Moldovei ne confirmă că se pot obține bani frumoși investind bani puțini într-o plantație de cătină albă, procesând și comercializând apoi pe cont propriu toată recolta. Afacerea cu cătină albă pornită de Mihai Manoilă este localizată în nordul Moldovei, pe dealurile din zona Comunei Brăești, Botoșani, iar producătorul este mândru că a reușit să creeze una devărat brand local pornind de la această cultură de nișă.

 

18. Afacere cu investiție mică: cultura cartofului mov

Cultura de cartof mov a fost anul trecut, înainte să se extindă, apreciată ca fiind cea mai profitabilă cultură agricolă din România. În 2015, însă, numărul celor care au astfel de plantații a crescut, iar prețul a scăzut. Astfel, dacă la început de 2014 un kilogram de cartofi colorați se vindea la unii producători cu 30 de lei pe comandă, acum pe site-urile de anunțuri, aceeași cantitate se vinde cu 10-6 lei, similar cu prețul pe care tuberculii îl au și în marile rețele de magazine. Doar că acolo sunt de import. Totuși, în ciuda scăderii prețului de vânzare, cartofii mov continuă să fie o afacere rentabilă odată ce producțiile sunt similare cu cele la cartoful convențional, adică undeva la 30-40 de tone/ha. Cheltuiala cea mai mare este cu sămânța, în rest tehnologia fiind identică cu cea folosită la orice altă varietate de cartof.

19. Afacere cu investiție mică: ferma de căpșuni

În România avem câteva localități cu tradiție în cultura căpșunului, iar cel mai bun exemplu este Halmeu. Totuși, această plantă poate aduce profit în orice parte a țării, așa cum ne-a demonstrat un fermier din Dolj, care vrea să pună bazele primei ferme intensive de căpșuni, cu producții ”ca afară”, adică de peste 70 de tone la hectar. Profitul la cultura de căpșuni este bun, dacă luăm un preț mediu și o producție o medie pentru acest an, rezultă un venit de 17.000 de euro la hectar. Cheltuielile totale pentru aceeași suprafață ajung anual și la 4.500 de euro, ceea ce înseamnă un profit de 12.500 de euro la hectar.
Citiți mai multe despre cultura de căpșun în articolul: Cultivarea căpșunilor în 2014 – Preț la producător de 5 lei/kg și profit de 12.500 de euro la hectar

20. Afacere cu investiție mică: ferma de pui țărănești

Un rol important în cadrul business-ului cu pui țărănești este hrana naturală a păsărilor. În funcție de vârstă sunt rețete diferite, dar toate conțin porumb, grâu, șrot de floarea soarelui, șrot de soia și calciu, iar în perioada martie – octombrie toate păsările au acces la iarbă, le hrănim cu trifoi și lucernă. Potrivit studiilor, unul dintre motivele principale pentru care puii crescuți în sistem free-range au o carne mai bună la gust și sunt mai sănătoși este acela că au un ritm de creștere mai lent și se dezvoltă natural. Dacă puii din sistemul intensiv ajung la greutatea optimă sacrificării în 40 de zile, cei crescuți în libertatea pot fi tăiați după 100 chiar 120 de zile, iar curcanii sunt crescuți între şapte și opt luni înainte de a fi sacrificați. De aici și prețul mai mare pentru această carne, undeva în jur de 30 de lei pentru puiul țărănesc și de 35 de lei la curcanul crescut fără ”suplimente”.

sursa: www.agrointel.ro

360 vizite totale, 1 astazi

Comentariile sunt închise pentru Termeni de Comerț Internațional

Termeni de Comerț Internațional

| Articole | 26 Aug, 2013

INCOTERMS este un acronim pentru INternational COmmercial TERMS ceea ce înseamnă Termeni de Comerț Internațional.

În orice contract de vânzare se pune problema stabilirii modalităților de livrare, a transferului riscurilor și a repartizării între vânzător și cumpărător a cheltuielilor aferente transportului mărfurilor (cheltuieli privind asigurarea mărfii, contravaloarea transportului).

Este anevoioasă rezolvarea acestor formalități de fiecare dată prin inserarea în contract a clauzelor detaliate cuprinzând reglementarea tuturor acestor aspecte. De aceea practica a imaginat o metodă de a scurta drumul până la încheierea contractului, recurgând la termeni comerciali ce condensează într-o formă cat mai simplificată posibil, situațiile cele mai uzuale.

Free On Board (FOB)

De exemplu, stipulând simplu intr-un contract că marfa urmează a fi vandută „FOB Hamburg”, părțile au vrut să spună că:

  • vânzatorul trebuie să încarce și să expedieze marfa pana in portul Hamburg
  • să suporte cheltuialile de încărcare
  • să expedieze marfa folosind transportul maritim
  • să suporte riscurile până în momentul îmbarcării

În timp ce cumparatorului ii incumba următoarele obligații:

  • să plătească cheltuielile de navlosire
  • să suporte riscurile din momentul îmbarcării mărfii

Crearea Incoterms

Emblema Camerei Internaţionale de Comerţ cu sediul la Paris

Uzanțele comerciale au fost la origine, proprii vânzarilor maritime iar înțelesul lor era diferit in functie de loc, de port (maritim sau fluvial), sau de țară. Acest fapt crea dificultăți în ceea ce privește cunoasterea lor de către părți, care nu știau exact întinderea obligațiilor lor, deoarece uzanțele cunoșteau accepțiuni variate în funcție de portul în care se aplicau. De exmplu, o vanzare FOB implica intr-un port obligatia vanzatorului de a incarca marfa la bordul navei, in timp ce intr-un alt port, se impunea numai sa aduca marfa la chei, langa nava. Ori aceste diferente erau stanjenitoare si erau surse de neintelegeri intre parti, fiind extrem de dificil de stabilit care a fost intentia initiala a partilor

Pentru a înlătura aceste inconveniente Camera Internațională de Comerț de la Paris , incepand cu anul 1920 a avut inițiativa si a întreprins codificarea termenilor comerciali cei mai uzuali.

Prima codificare a avut loc in anul 1936, a fost revizuită in anul 1953, completata in 1967, 1976, 1980 și 1990. Varianta cea mai recenta datează din 1999 fiind publicata in anul 2000 sub titulatura de Incoterms 2000

Utilizarea INCOTERMS

Incoterms conțin un preambul în care se arată că prevederile acestor reguli nu se impun voinței parților ( nu au deci caracter obligatoriu), partenerii având libertatea să insereze în cuprinsul contractului alte dispozitii speciale. Cele doua parți se pot referi la Incoterms ca baza a contractului lor dar pot prevedea anumite modificări sau adăugiri în funcție de natura mărfurilor care fac obiectul contractului. Aplicarea Incoterms fiind facultativă este dependentă de voința partilor.

Adoptarea de către p ele a conditiilor de livrare reglementate prin aceste uzanțe nu comportă alte formalități precizări decât simpla înscriere in contractul de vânzare internațională a clauzei alese, urmată de indicarea denumirii prescurtate a regulii:

  • F.O.B. Incoterms 2000
  • C.I.F. Incoterms 2000
  • F.A.S. Incoterms 1990

Incoterms 2000

  • Grupa E – Vanzatorul pune marfa in propriile depozite la dispozitia cumparatorului:
    • EXW – Ex Works – Franco fabrică (Presupune obligații minime pentru vânzător care trebuie să pună marfa la dispoziția cumpărătorului la sediul său fără a răspunde de încarcarea mărfii în mijlocul de transport al cumpărătorului. Cumpărătorul suportă toate riscurile pe care le comportă preluarea mărfii și transportarea acestora la destinație)
  • Grupa F – Transportul principal nu este platit de catre vanzator, care remite marfa unui transportator desemnat:
    • FCA – Free Carrier – Franco transportator – marfa, dupa ce a fost vanduta este predata de exportator primului caraus, numit de cumparator, la locul convenit. Indicat este sa se stipuleze in contract obligatia vanzatorului de a incarca si stivui marfa in containere in mijlocul de transport pe cheltuiala sa, ramanand in sarcina cumparatorului cheltuielile cu transportul si de descarcare.
    • FAS – Free Along Ship – Franco de-a lungul vasului – se poate utiliza numai in cazul transporturilor maritime si fluviale, cumparatorul angajeaza nava, iar vanzatorul aduce marfa in port si o plaseaza pe chei de-a lungul navei.
    • FOB – Free on Board – Franco la bord – transferul de la vanzator la cumparator al marfii, cheltuielilor, formalitatilor si riscului se face in momentul cand marfa a trecut balustrada (copastia) vasului. (Vânzătorul trebuie să livreze mărfurile unui anumit transportator cu care cumpărătorul are încheiat un contract de transport. Din momentul livrării mărfii, cumpărătorul suportă toate riscurile).
  • Grupa C – Transportul principal este platit de catre vanzator, care suporta cheltuielile dar nu si riscurile pe timpul transportului:
    • CFR – Cost and Freight – Cost și navlu – vanzatorul angajeaza nava, o incarca si o duce in portul de destinatie convenit.
    • CIF – Cost, Insurance, and Freigt – Cost, asigurare și navlu – pe langa CFR vanzatorul are obligatia sa procure pentru cumparator, pe contul acestuia din urma, un contract de asigurare impotriva riscurilor maritime de avariere sau de pierdere a marfii in timpul transportului.
    • CPT – Carriage paid to – Transport plătit până la – vanzatorul plateste transportul pana la destinatie. Conditia poate fi utilizata pentru toate felurile de transport.
    • CIP – Carriage and Insurance paid to – Transport și asigurare plătite până la – pe langa CPT vanzatorul asigura marfa, in numele si pe contul cumparatorului, contra riscurilor minime de avariere si pierdere.
  • Grupa D – Vanzatorul suporta toate cheltuielile si riscurile pentru livrarea marfii la locul de destinatie convenit:
    • DAF – Delivered at Frontier – Franco frontieră – vanzatorul pune marfa la dispozitia cumparatorului la frontiera convenita si indeplineste formalitatile de vamuire la import.
    • DES – Delivered ex Ship – Franco navă nedescărcat (numai pe căi navigabile)- vanzatorul suporta cheltuielile si riscurile aducerii marfii in portul de destinatie, punand-o la dispozitia cumparatorului la bordul navei, nevamuita pentru import.
    • DEQ – Delivered ex Quay – Franco Chei (numai pe căi nevigabile)- pe langa DES, vanzatorul plateste vama in tara cumparatorului.
    • DDU – Delivered Duty Unpaid – Franco destinație nevămuit – vanzatorul nu plateste vama si celelalte taxe din tara cumparatorului.
    • DDP – Delivered Duty Paid – Franco destinație vămuit – vanzatorul plateste toate taxele si riscurile care intervin, ducand marfa la destinatie(maxim de obligații care-i revin vânzătorului).

Noutatile aduse de INCOTERMS 2000

  • FCA – modificarile privind obligatiile de incarcare si de descarcare: apare ca o obligatie de specificare a unui loc. Anterior, specificarea unui loc nu era o obligatie ci doar o obisnuinta.
  • EXW – pentru acest termen se face recomandarea: Termenul nu trebuie utilizat atunci cand cumparatorul nu poate efectua direct sau indirect formalitatile la export. In asemenea cazuri trebuie utilizat termenul FCA sub rezerva ca vanzatorul accepta sa incarce marfa pe cheltuielile si riscul sau.
  • FAS – beneficiaza de aceeasi precizare; Termenul FAS impune vanzatorului obligatia de suporta cheltuielile de export. Este vorba de o solutie total diferita fata de versiunile anterioare cand acestea reveneau cumparatorului. Termenul FAS este utilizat exclusiv pentru transportul pe mare sau pe cai navigabile interioare.
  • FOB – cunoaste si el o mentiune: Daca partile nu inteleg ca marfa este livrata la momentul in care trece peste balustrada vasului, trebuie utilizat termenul FCA .

383 vizite totale, 1 astazi

Comentariile sunt închise pentru Prima ediţie a Banat Agralim îşi deschide porţile în perioada 31 mai – 02 iunie 2013

Prima ediţie a Banat Agralim îşi deschide porţile în perioada 31 mai – 02 iunie 2013

| Articole | 31 Mai, 2013

În acest an, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara în colaborare cu Consiliul Judeţean Timiş, cu Primăria Municipiului Timişoara, precum şi cu o serie de asociaţii profesionale din domeniul producţiei vegetale şi animaliere organizează, în perioada 31 mai – 2 iunie 2013, expoziţia BANAT AGRALIM 2013.

Principalele sectoare ale expoziţiei sunt:
• SALONUL DE CREŞTERE A ANIMALELOR: la expoziţie vor participa firme şi de asociaţii profesionale de crescători de animale (taurine, ovine+caprine, herghelii şi depozite de armăsari, albine, păsări de rasă şi ornament, suine, iepuri şi animale de blană, piscicultură şi acvacultură, cinegetică) şi vor fi expuse animale din următoarele specii: taurine, ovine, caprine, cabaline, iepuri şi animale de blană, găini şi păsări ornamentale, diferite specii de peşti.
• SALONUL DE MECANIZARE, SERVICII ŞI PRODUSE AGRO-ALIMENTARE: vor expune firme de producere, comercializare şi asigurare a asistenţei tehnice pentru maşini şi instalaţii pentru agricultură şi procesarea produselor agro-alimentare.
• POLIGONUL DE CÂMPURI DEMONSTRATIV-EXPERIMENTALE: firme, institute şi staţiuni de cercetare din domeniul producerii de material semincer de înaltă valoare biologică (din ţară şi străinătate), mari firme producătoare de substanţe de protecţie şi fertilizanţi. De asemenea, sunt amenajate loturi demonstrative cu culturi de câmp şi furajere, legume, pomi fructiferi şi viţă de vie, în diferite sisteme de producţie şi variante tehnologice.

În cadrul expoziţiei se va organiza o serie de acţiuni conexe, sub forma unor seminarii şi workshop-uri, având ca tematică protecţia mediului, sisteme alternative de creştere a animalelor, actualităţi legislative în mecanizarea agriculturii, prezentări ale unor companii etc.

414 vizite totale, 1 astazi

Comentariile sunt închise pentru Transporturi,Transport cereale,Transporturi cereale,Preturile Transportulor la cereale

Transporturi,Transport cereale,Transporturi cereale,Preturile Transportulor la cereale

| Articole | 21 Iun, 2012

Dupa cum se stie ,un aspect inca nerezolvat al dezvoltarii  afacerii cu cereale de orice tip la noi in tara este acela al transportului diverselor produse pana la locul de depozitare,pana in porturi pentru incarcare sau direct peste hotare la beneficiarul direct.

Pretul pentru transport variaza in functie de numarul de km,de rapiditatea transportului,si in unele cazuri de tipurile de produse transportate.

Transportul influenteaza in mod direct pretul cerut pe diversele tipuri de cereale si cel mai important garanteaza intr-o oarecare masura faptul ca cel ce se bazeaza pe un produs il va si avea in conditiile si timpul stabilit.

La noi in tara sunt destul de putini producatori si intermediari de vanzari de cereale care dispun de modalitati de transport proprii ,majoritatea apeland la firme pentru acest serviciu.

La prima vederea nu este nici o diferenta intre transportul asigurate direct de catre cel cu care colaborati spre a vinde sau cumpara diversele tipuri de cereale si o oarecare firma de transport….dar diferentele sunt URIASE!Cand spun ca sunt diferente uriase,ma refer aici la cantitatile care dispar sistematic intre cele doua puncte ale transportului.Acest fapt este foarte frecvent si putem spune ca este o problema care ramane inca nerezolvata in domeniu cerealelor

648 vizite totale, 1 astazi

Comentariile sunt închise pentru Afacerile cu cereale in Romania

Afacerile cu cereale in Romania

| Articole | 08 Mar, 2012

Dupa cum este normal intr-o tara lovita de asa-zisa recesiune,criza sau cum ii mai zice, afacerile cu cereale sunt un pas normal al unora spre a face profit dintr-un lucru care este indispensabil vietii,si anume hrana(si mai exact cerealele)

Considerand reale toate lucrurile care se faceau inainte de 1990 in materie de agricultura si schimband datele problemei cu situatia de astazi ,putem afirma ca sumele de PROFIT la care se poate ajunge sunt unele enorme si deloc de neglijat.

In aceasi maniera de gandire putem presupune ca agricultura la noi este la inceput ,sau defapt mai exact spus,deocamdata se fac jocurile de stabilizare a pietii,adica,cesionari de terenuri pe sume de nimic,sau cumparare tot pe sume de nimic,monopol pe piata,diverse moduri de monopol in depozitare,si foarte important ,oricum este de foarte mult in mainile altora ..sursele de finantare,atat de indispensabile in zilele noastre.

Lucrurile capata de ceva vreme contur si la noi.Si da,spun ca apare un contur,nu spre binele populatiei ci spre un bine tot a celor care oricum fac bani si din „respiratul aerului”,dar si asta este tot un contur.

Si dupa cum este normal atunci cand sumele incep sa capete importanta,apare si slabiciunea oamenilor sau mai bine spus ,dorinta de a agonisii sume importante cat mai repede cu putinta fara a plati nici un fel de taxe si impozite.

Toate aceste actiune ,sunt cat se poate de normale.Spun asta pentru ca ,cei care fac aceste „ilegalitati”(desi este un pic indoielnic) fac asta pentru li se permite si au si cu cine.

Da, ati citit bine.Si cand spun ca „li se permite”,voi incerca sa me refer la al doilea asperc in afara de cel al autoritatilor,si anume …CETATENII ,AGRICULTORII SI TOTI CEI CU CARE ACESTIA DESFASOARA ACTIVITATI DE TOATE TIPURILE!!!

Ma voi referii la acestia pentru ca ,pana ca statul sa fie fraudat sau sa se incalce vreo lege absurda,faptul ca omanii accepta sa colaboreze sau sa faca afaceri in aceste moduri sunt lucrurile care dau posibilitatea ACESTEI CATEGORII DE AFACERISTI sa adune sume mari de bani.Numai INDIFERENTA oamnenilor si nu legile statului sunt raspunzatoare pentru faptul ca oamenii nu se intereseaza cu cine fac afaceri ,in ce mod o fac,si ajuta in acest fel la mentinerea acestei stari de letargie econamica pentru marea majoritate si de mari profituri pentru cei mai tupeisti!

Toata lumea vede „vinovatii” in tot felul de institutii,de sisteme prost gandite sau in legi la fel de prost facute sau foarte prost puse in aplicare …desi mare problema este si a fost INDIVIDUL INSASI!

Sistemul in care traim cu toate componentele sale (statul roman,legile sale,institutii) sunt create si sustinute in mod direct de INDIVID.

 

877 vizite totale, 1 astazi

Comentariile sunt închise pentru Preturile cerealelor

Preturile cerealelor

| Cotatiile la Bursa a Cerealelor | 02 Mar, 2012

Acest articol este dedicat exclusiv prezentarii preturilor practicate la cereale si intr-o oarecare masura a catorva grafice de evolutie a preturilor acestora.Vom incerca sa  furnizam informatii actualizate in fiecare saptamana despre cotatiile  pietelor lumii si cateva repede de valori din tara noastra!

In cazul in care aveti completari ,nu ezitati sa ne contactati folosind butonul contact!

647 vizite totale, 1 astazi

Comentariile sunt închise pentru re test

re test

| Test Sr | 29 Feb, 2012

re est

535 vizite totale, 1 astazi

Comentariile sunt închise pentru STOCURILE SI INFLUENTA ACESTORA IN PRETURILE CEREALELOR

STOCURILE SI INFLUENTA ACESTORA IN PRETURILE CEREALELOR

| Articole | 27 Feb, 2012

Dupa ce am discutat despre timidele incercari ale statului de „a ajuta” intr-o oarecare masura agricultura Romaneasca prin diverse masuri sau incercari de a acorda sprijin fermierilor in finantarea lucrarile agricole sau mai noul Program „Primul Siloz”,vom vorbii in cele ce urmeaza despre aspectul cel mai important care influenteaza tot procesul de agricultura si pretul cerealelor in momentul vanzarii.

STOCURILE au fost,sunt si vor fii cel mai important aspect din procesul de vanzare.Stocurile influenteaza cererea din piata pentru un produs, pretul acestuia in momentul vanzarii si un aspect foarte important,pretul de vanzare la o data viitoare!Cu alte cuvinte stocurile influenteaza viitorul preturilor cerealelor care vor fii produse la o data care inca nu a fost stabilita!

Motivele creeri stocurilor sunt cat se poate de variate si enumeram:datorita necesitatilor fiecarui indivit de a dispune de un produs in perioadele cand acesta nu poate fii exploatat(acelasi lucru se intampla si la nivelul statului),de a putea negocia un pret mai bun(in anumite conditii) atunci cand se doreste a se face o vanzare si rolul de instrument de control si specula!!!

Ma voi orienta acum catre aspectul din finalul frazei ,adica acela de instrument de control si specula.De ce?Pentru ca acest instrument care este cat se poate de real si influenteaza pretul de vanzare a cerealelor.

Si ca acest articol sa capete un pic de sens si sa explicam un pic legaturile care ar trebui sa le faca acest articol ,ma voi referii din nou la masurile care sunt luate in vederea relansarii agriculturii de catre autoritati.Acele fonduri nerambursabile catre grupuri de agricultori(asociatii de producatori) recunoscute de catre madr,sau acea sucventie data de apia,sau programul „Primul Siloz” care ar trebui sa schimbe ceva.Si totusi ne intrebam?

Importanta STOCULUI facut de statul roman si felul cum acesta jongleaza cu el este de multe ori mai important decat toate masurile care au fost gandite.Si atunci …De ce despre acest aspect mult mai accesibil decat,spre exemplu,convingerea taranului de a face imprumut la banca pentru finantarea lucrarilor agricole,NU SE VORBESTE DELOC?

De ce se alege(curios, de ceva vreme incoace?) ca si masuri pentru indreptarea unui lucru rau ,sau invechit ,care nu mai functioneza la parametrii optimi in aceasta economie,o solutie care logic ar trebui sa fie printre ultimile ?

Si acum un calcul simplu:

*cea mai mare problema a agricultorilor romani este pretul de vanzare a cerealelor la momentul vanzarii,adica toamna

VARIANAT 1=agricultor=productie 1000 t=vanzare toamna=pret foarte mic datorita cantitatilor puse la vanzare in piata=pret nerentabil sau in pierdere

VARIANTA 2=agricultor=productie 1000t=vanzare toamna=INTERVENTIE STAT=marire rezerva de stat=agricultorul vinde la un pret bun

559 vizite totale, 1 astazi

Comentariile sunt închise pentru SISTEMUL ROMANESC DE IRIGARE

SISTEMUL ROMANESC DE IRIGARE

| Articole | 25 Feb, 2012

Intr-un raport elaborat undeva in luna mai anul 2008  ,sunt prezentate date destul de precise despre tipurile de sisteme si subsisteme de irigare care ar trebuie sa ajute la dezvoltarea agriculturii,astfel incat productivitatea suprafetelor cultivate sa nu mai fie lasata chiar numai la „mila cerului”

In acest raport,care arata si ca a studiu de fezabilitate sunt prezentate pe zone de activitate,suprafetele care ar trebui irigate ulterior modernizarii sistemului,si cel mai important si costurile aferente pentru infapturirea acestor marete vise.

Zonele care sunt cuprinse in acest raport,pentru imbunatatirea sau modernizarea sistemelor de irigare sunt:

-SomeÅŸ-CriÅŸ

-Tisa-SomeÅŸ

-Timiş – Mureş Inferior

-MureÅŸ-Olt Mijlociu

-MureÅŸ-Olt Superior

-Dunăre-Olt

-Olt-ArgeÅŸ

-Argeş-Buzău

-Argeş-Ialomiţa-Siret

-Dobrogea

-Moldova de Sud

-Moldova de Nord

Numarul total de hectare pentru aceste zone este de 2.994.176 ha.O suma destul de impresionanta credem noi.Din care 262.229 ha se vor iriga cu alimentare gravitationala(la o inaltime medie deasupra sursei apei la o cota destul de mica),856.116 ha(la o inaltime medie peste sursa de apa de 95 m),826.158 ha(la o inaltime medie peste sursa de apa de 45 m)

De ce sunt importante aceste cifre?Pentru ca ele influenteaza costurile de irigare ,deci in mod direct productivitatea din punct de vederea economic!

Dupa calcule destul de amanuntite ,diverse statistici, impartirea zonelor si stabilirea diferitelor tipuri de irigare care s-a potrivii fiecarei zone in parte ,s-a ajuns la suma de 189.071.450 eur.Aceasta suma este calculata pentru irigarea a numai 351.210 ha,adica o investitie de 536 eur/ha.

Si acum un calcul matematic folosind ca si obiect de activitate cultivarea graului:

Numarul de ha=351.210 ha*3.5 ton/ha(o medie actuala)*100eur/ton=122.923.500 eur TOTAL

*in cazul unei investitii in sistemul de irigatii putem exagera si banui o dublare a totalului de cereale exploatate de pe acelasi numar de ha.Deci putem banui ca  aceasta investitie s-a amortiza intr-un timp destul de scurt.

*din calculul de mai sus,care consideram ca este real,putem aprecia ca dupa ce agricultorul isi scade cheltuielile ramane cu un profit de cel putin 60-70%(poate fii si mai mare).O suma considerabila

PS:asta in cazul in care nu dispar,ca si alta data,canale intregi de irigare(vorba aceea,le-a mancat pamantul),motoare uriase de pompare sau acele conducte care aduceau apa din marile fluvii spre zonele unde era nevoie.

Cifrele prezentate aici au caracter infromativ.Nu sunt statistici reale ,sau calcule bazate pe cifre oficiale!

21,080 vizite totale, 1 astazi

Comentariile sunt închise pentru PROGRAMUL PRIMUL SILOZ

PROGRAMUL PRIMUL SILOZ

| Articole | 25 Feb, 2012

Un pas inainte spre a ajuta si piata autohtona de productie si vanzare a cerealelor este „Programul Primul Siloz”.Acest program trebuie sa rezolve o mare problema,aceea a pretului de vanzare a cerealelor.Spun asta pentru ca in majoritatea cazurilor atunci cand se face recoltarea cerealelor pretul obtinut pe tona este si cel mai mic pe care il poate obtine un agricultor.

Prin acest program un fermier, in baza unui certificat obtinut de la silozul autoriza,poate obtine un gen de linie de credit din partea bancilor.Acest tip de finantare poate ajunge (spun autoritatile)pana la 70% din valoarea marfii depuse.Lucru care il va ajuta pe agricultor ,sa nu isi vanda marfa atunci cand preturile sunt cel mai jos(lucru foarte benefic).

Desii este ceva timp de cand se spune ca s-a pus in aplicare acest plan nu a aparut inca o lista cu silozurile care sunt autorizate sa elibereze acel certificat.

Si ca ultima problema intr-o situatie care pare ca ar trebui sa ajute ,vom incerca sa facem un calcul matematic de rentabilitate.Vom face asta pentru ca motivul introducerii acestui plan al guvernului este unul de a face PROFIT.Dar pentru cine?

agricultorul =productie 1000 t*360 ron/t=360000 ron

agricultor =cupon de siloz=app 70% din valoare=252000 ron

agricultor=252000 ron*inmultit cu dobanda catre banca(11%/an)=27720 ron/an dobanda=27720/12 luni=2310 ron/luna DOBANDA

*mentionam ca dobanda calculata ca si exemplu,se poate sa fie mai MARE!!

*comisioanele de acordare sunt si ele in valoare de 3-4%,adica=10800 ron

Rezulta ca dupa ce iei de la banca suma maxima pentru a face investitiile fara a vinde productia ,decat dupa sa zicem 3 luni,in afara de banii luati va trebui sa returnati o suma de 17730 ron

Ulterior va veti vinde si productia pe care o aveti depozitata adica 1000 de t ,la un pret de ,sa zicem 420 ron/t=420000 ron(pret cu 16% mai mare)

Din calcul reiese corect un profit de 60000 ron,doar pentru simplu fapt ca agricultorul a vandut atunci cand putea obtine un pret bun !

Dar,pentru ca exista intotdeauna un dar,situatia nu este chiar asa.De ce?Pentru ca din acei bani ,adica 60000 ron 17730 ron pleaca la banca.Rezulta defapt un profit mai mic de 42270 ron.

Si asa tot parca suna bine.Normal profitul este profit.Problema este ca ceea ce am calculat este in situatia in care vindeti obligat  in profit,pentru ca daca nu,dobanda la banii luati oricum ii veti plati.Si in cazul in care nu veti folosii aceasta linie de credit timp de 3 luni ci 6 luni …valoarea banilor inapoiati bancii se vor marii si ei!Deci profit din ce in ce mai mic.

SI totusi parca si asa tot ramane profit!Problema este ca acest tip de profit este direct conditionat de pretul cu care veti vinde!Pret pe care nimeni nu il poate garanta!In schimb sigur va fii faptul ca luand banii aceia si utilizandu-i timp de 6 luni vati platii catre banca in jur de 30000 ron dintr-un profit la care va obligati fara a avea nici un fel de certitudine!

Deci defat cine face profit ???

662 vizite totale, 2 astazi

Comentariile sunt închise pentru Agricultura in Romania,crunta realitate si cum vom ajunge in basm

Agricultura in Romania,crunta realitate si cum vom ajunge in basm

| Articole | 25 Feb, 2012

Ne avand prea multe informatii sau statistici despre agricultura de la noi din tara din perioada dinainte de 1989,nu ne ramane decat sa privim la ceea ce se intampla la ora actuala.

Dupa cum se vede,conform acestui tabel(disponibil pe www.madr.ro)situatia agriculturii este una nesigura.Neanormale sunt cifrele prezentate.De ce ?

Pentru ca, normal ar fii ca datorita dezvoltarii tehnologiei si a procesului de invatare si practicare a agriculturii suprafetele si recoltele obtinute sa fie de la an la an mai mari,sau cel putin sa ramana la aceleasi valori.

Cum nu se poate mai anormal,la noi,situatia este tocmai invers.

Motivele pentru care se intampla acest fapt nu suntem in masura sa le explicam(cel putin nu noi) ,dar cu siguranta ne numaram printre multii care asteptam cu sufletul la gura pe cineva care speram noi ne va lumina cu privire la acest aspect!De ce?Consideram ca o data ce cauza este aflata .nu mai este mult pana la gasirea unei solutii!

Cum am mai mentionat si mai sus,sa explicam motivele pentru care se intampla ce se intampla in agricultura Romaneasca,deocamdata nu suntem in masura sa o facem!Ceea ce putem face insa este sa luam un model de productivitate in agricultura(un alt model,care demonstreaza ca functioneaz

Si cum,in acest articol se pare ca vorbim despre lucruri anormale,multi dintre dumneavostra se vor gandii(repet anormal)la o tara vestica,care da dovada de maxima productivitate in munca in domeniul agricol!

GRESIT!!!

Doresc ca si culmea a ironiei sa luam ca model de agricultura bine gandita si executata..SURPRIZA..ROMANIA!

Cum asa?probabil va veti gandii.

Vom lua ca model intr-o scurta discutie tot ROMANIA!Dar nu Romania actuala,ci Romania dinainte de 1989.Acea Romania care din putinele date care le avem batea toate recordurile in materie de productivitate in agricultura ,multe dintre ele neegalate nici pana acum.

Si acum punem o serie de intrebari:

1.de ce inainte de 1989 se putea face agricultura la acel nivel?

2.de ce cele mai importante aspecte care tin de agricultura(irigatii,cercetare in domeniu semintelor si ingrasamintelor,motorina necesara pentru insamantare si recoltare)erau tinute din scurt de cei care se ocupau de acest aspect si se gaseau resurse pentru subventii ?

3.cum s-a putut gasii modalitati de a finanta un vast sistem de irigatii(acum disparut) care rezolva o mare parte din probleme?

4.de ce s-au putut crea la acea vreme fostele COOPERATIVE,si sa se spuna despre colectivizare cum ca ar fii fost un lucru atat de rau si in acest moment singurul mod in care se poate face agricultura competitiva este facandu-se o colectivizare(PROBABIL SE VA DENUMII ALTFEL-GRUP DE FIRME,ASOCIATII DE PRODUCATORI).Acelasi lucru dar cu o alta denumire!

Aceastea sunt putine din intrebarile,care ar trebuii puse atunci cand va intereseaza acest frumos domeniu al agriculturii!

638 vizite totale, 1 astazi

Comentariile sunt închise pentru GRUPURI DE FIRME PRODUCATOARE DE CEREALE RECUNOSCUTE DE MADR

GRUPURI DE FIRME PRODUCATOARE DE CEREALE RECUNOSCUTE DE MADR

| Articole | 24 Feb, 2012

Prezentam mai jos lista grupurilor de firme producatoare de cereale,recunoscute de catre Ministerul Agricuturii.Consideram benefice aceaste infomatii tinand cont ca numai aderand la ceste grupuri de firme puteti beneficia de ajutor nerambursabil acordat prin MASURA 142.

 

1. ASOCIAŢIA CONSORŢIUL DE EXTENSIE ŞI DEZVOLTARE RURALĂ, cu sediul în comuna Vâlcelele, judeţul Călăraşi, tel./fax nr. 0242.346607, aviz de recunoaştere nr. 76/08.01.2008; persoană contact, preşedinte Iliuţă Vasile.

2. SC. “G-6 FERMIERI GRUP” SRL, cu sediul în comuna Şimand nr. 1092, judeţul Arad, tel./fax nr. 0257.373262, aviz de recunoaştere nr. 80/12.03.2008, persoană contact, administrator Volentir Cornel Aurel.

3. SOCIETATEA AGRICOLĂ COMLOŞANA, cu sediul în comuna Comloşu Mare, nr. 190, judeţul Timiş, tel./fax nr. 0256.364150, aviz de recunoaştere nr. 82/16.07.2008, persoană contact, preşedinte Balog Gavril.

4. SC. GRUP DE PRODUCĂTORI CEREALE “Lunca Prut” SRL, cu sediul în comuna Bivolari, Judeţul Iaşi, tel./fax nr. 0232.259051, aviz de recunoaştere nr. 83/04.08.2008, persoană contact, administrator Lungu Vasile.

5. SC. „ EXIGENT TIMIS ” SRL, cu sediul în comuna Gataia, Jud. Timis, tel. nr. 0730.009791, aviz de recunoaştere nr. 89/19.02.2009, persoana de contact, administrator Zifceak Ianco.

6. SA “SPICOM ARCUŞ”, cu sediul în localitatea Arcuş, Jud. Covasna, tel. nr. 0267.351903, aviz de recunoaştere nr. 94/01.07.2009, persoana de contact, preşedinte Retyi Odon.

7. SC. „DN AGRAR CEREALE” SRL, cu sediul în localitatea Alba Iulia, tel. nr. 0258.818115 str. Morii, nr. 5, Jud. Alba, aviz de recunoaştere nr. 105/28.09.2009, persoana de contact administrator Jan Gijsbertus de Boer şi Sebastian Kamphorst.

8. SC. „AGRO GRUP UNIREA” SA, cu sediul în sat Ciurea, comuna Ciurea, Jud. Iaşi, tel. nr. 0232.218833, aviz de recunoaştere nr. 108/02.12.2009, persoana de contact, administrator Ion Buimac.

9. „CHEREJI PIŞCOLT” COOPERATIVA AGRICOLĂ, cu sediul în sat Pişcolt, comuna Pişcolt, str. Unirii, nr. 911,  Jud. Satu Mare, tel./fax nr. 0261.824720, aviz de recunoaştere nr. 118/12.05.2010, persoana de contact, Director executiv Mihai Stelian Crăciun.

10. BRAICOOP COOPERATIVA AGRICOLĂ, cu sediul în municipiul Brăila, str. Împăratul Traian, nr. 38, Jud. Brăila, tel. nr. 0757.576621, aviz de recunoaştere nr. 124/26.07.2010, persoana de contact, preşedinte al Consiliului de administraţie Constantin Mocanu.

11. SC. „CEREAL FEED” SRL, cu sediul în municipiul Oradea, str. Czaran Gyula, nr. 5,  Jud. Bihor, tel. nr. 0259.471811, aviz de recunoaştere nr. 123/06.07.2010, persoana de contact, administrator Sime Pazuric Lucian Paul.

12. SC. „ACSZR GRUP” SRL, cu sediul în municipiul Roman, str. Ştefan Cel Mare, nr. 268, Jud. Neamţ, tel. nr. 0233.741427, aviz de recunoaştere nr. 126/09.08.2010, persoana de contact, administrator Vasile Balcan.

13. SC. „GRUP DE PRODUCÄ‚TORI CEREALE AGROIND” SRL, cu sediul în comuna Biharia, sat Cauaceu, Åžos. Oradea – Marghita, Km. 16, Jud. Bihor, tel./fax nr. 0259.369771, aviz de recunoaÅŸtere nr. 125/16.08.2010, persoana de contact, administrator Dan Mihai CorbuÅ£.

14. SC. CRIŞANA CEREALE GRUP SRL, cu sediul în comuna Biharia, sat Biharia, CF 3830, birou nr. 11, Jud. Bihor, tel./fax nr. 0259.369579, aviz de recunoaştere nr. 131/22.09.2010, persoana de contact, administrator Ioan Cuc.

15. SC. DARIPLANT SRL, cu sediul în Municipiul Oradea, str. Vămii, nr. 49,  Jud. Bihor, tel./fax nr. 0259.800398, aviz de recunoaştere nr. 130/22.09.2010, persoana de contact, administrator Merela Eleonora Gal.

16. SC. MUREŞUL CEREALE SRL, cu sediul în Vinţu de Jos, Str. Lucian Blaga, nr. 63, Jud. Alba, tel./fax nr. 0259.369579, aviz de recunoaştere nr. 136/30.09.2010, persoana de contact, administrator Nicolae Nemeş.

17. COOPERATIVA AGRICOLĂ „ŞASE SPICE”, cu sediul în sat Ştefan Cel Mare, comuna Ştefan Cel Mare, Jud. Vaslui, tel./fax nr. 0235.342528, aviz de recunoaştere nr. 137/05.10.2010, persoana de contact, administrator Viorel Humă.

18. SC. CONSORŢIU CERES DOR MĂRUNT  SRL, cu sediul în sat Ogoru, comuna Dor Mărunt, Jud. Călăraşi, tel. nr. 0735946426, aviz de recunoaştere nr. 139/08.11.2010, persoana de contact, administrator Dumitru Rucăreanu.

19. SC. GRUP DE PRODUCĂTORI DE CEREALE TARA SRL, cu sediul în sat Tarcea, Comuna Tarcea, str. Mică, nr. 174 B Jud. Bihor, tel./fax nr. 0259464121, aviz de recunoaştere nr. 141/25.11.2010, persoana de contact, administrator Traian Simion Ciobanu.

20. SC. GRUPUL DE PRODUCĂTORI CEREAL GAIK- KAISER SRL, cu sediul în sat Jilava, Comuna Jilava, str. Odăi, nr. 26, etaj 1, birou 1, Jud. Ilfov, tel. nr. 0722398837, fax nr. 0259464121, aviz de recunoaştere nr. 142/08.12.2010, persoana de contact, administrator Ion Caiţă şi Dascălu Marius Cosmin.

21. SC CONSOL MOŢĂŢEI cu sediul în Comuna Moţăţei Ferma 8, Clădirea C1, Cam. 16, Jud. Dolj, tel. /fax nr. 0721334344, aviz de recunoaştere nr. 148/14.02.2011, persoana de contact, administrator Mardale Luciana Magdalena.

22. DOROBANŢU COOPERATIVA AGRICOLĂ cu sediul în Sat Dorobanţu, Comuna Dorobanţu, Jud. Călăraşi, tel. nr. 0766469637, aviz de recunoaştere nr. 150/19.04.2011, persoana de contact, administrator Marian Chiriţă.

23. SC GRUP PRODUCĂTORI AGRICOLI CAMPIA IERULUI SRL, cu sediul în Comuna Sălacea, nr. 638, Jud. Bihor, tel./fax. nr. 0259463092, aviz de recunoaştere nr. 158/14.07.2011, persoana de contact, administrator Purice Gheorghe Pompei.

 

793 vizite totale, 2 astazi

Comentariile sunt închise pentru Informatii utile,statistici cu privire la evolutia productivitatii graului in Romania

Informatii utile,statistici cu privire la evolutia productivitatii graului in Romania

| Articole | 24 Feb, 2012

DATE PRIVIND ORGANIZAREA PRODUCÅ¢IEI

a) Unităţi procesare – capacităţi

Sector morărit
-capacitate procesare totală – 6220 mii to/an, cu un număr de 948 agenţi economici
Sector panificaţie
-capacitate procesare totală – 3531,5 mii to/an, cu un număr de 3564 agenţi economici

Sursa DADR pentru anul 2009

b) Zone de cultură
– Câmpia de Vest ( Campia CriÅŸurilor, Campia Banatului)
– Câmpia Dunării ( sudul Olteniei, terasele Dunării din stg. Oltului, S Campiei Teleormanului, zona Buc.-Gr.-Cl. Vestul Campiei Barăganului)
РC̢mpia Transilvaniei
– N-E Moldovei
– Zona favorabila (zf)
– Sudul ţării ÅŸi Dobrogea
– Transilvania (bazinele Tarnavelor, Muresului,Oltului,Depresiunea Barsei,Fagarasului, Depresiunea Ciucului)
– Moldova (Zonele BotoÅŸani, IaÅŸi, Vaslui, GalaÅ£i, PodiÅŸul Sucevei)
Zona puţin favorabilă (zpf)
– Dealurile subcarpatice ÅŸi dealurile erodate din N Dobrogei
– repartizarea pe suprafaţă, în funcÅ£ie de condiÅ£iile naturale pentru grâu :
Z. F.F. – 19,5% din suprafaţa arabilă
Z.F. – 70,4% din suprafaţa arabilă
Z.P.F. – 7,2% din suprafaţa arabilă

c) Perioada de vegetaţie şi de campanie
Perioada de vegetaţie – 270-300 zile, în funcţie de soi şi condiţii de cultură
РPerioada de semanare-̨ncep̢nd cu 25 septembrie ̨n Sud, p̢na la 20 oct.
– începând cu 15 septembrie în Nord, până la 5 oct.
– data începerii recoltării – sfarÅŸitul lunii iunie, începutul lunii iulie în Sud
Рjumatatea lunii iulie, ̨ceputul lunii august ̨n Nord

d) Soiuri ÅŸi hibrizi
Lista soiurilor de grâu se regăseşte în CATALOGUL OFICIAL al soiurilor de plante de cultură din România şi în Catalogul Comunităţii Europene.
* condiţii de calitate a seminţei
– puritate biologică: 99,0% 99,5% 99,8%
– puritate fizică: 98-99%
– capacitatea de germinaÅ£ie min. 85 %
* necesarul de samanţă- 160-220 kg/ha ( 400-600 boabe germinabile/mp)
* masa hectolitrică (MH) (kg/hl) 75 – 83
* masa a 1000 boabe (MMB) ( gr.) 30 – 45
* mii boabe la kg 22 – 33 Cantitatea de samanţă ( Cs ) se poate stabili prin aplicarea formulei: Cs = D x MMB x 100 / P x G ( kg/ha),
D densitatea (nr. boabe germinabile)
MMB (masa 1000 boabe)
P ( puritatea)
G ( germinatia)

 

 

 

 

sursa:www.madr.ro

583 vizite totale, 1 astazi