Bine ai venit, visitor! [ Inregistrare | Autentificarerss

Publica

Ingrijirea culturii

Lucrările de îngrijire a culturii

Combaterea buruienilor este cea mai importantă lucrare de îngrijire din cultura orezului. Îmburuienarea orezăriilor este favorizată de stratul de apă şi se produce, îndeosebi, cu buruieni iubitoare de apă.

Majoritatea buruienilor păgubitoare fac parte din familia Poaceae, mai frecvent specii ale genului Echinoachloa şi specia Leersya oryzoides. La acestea se adaugă buruieni specifice de baltă, cum ar fi cele din familia Cyperaceae şi Alismataceae.

Pentru combaterea mohorului, se recomandă aplicarea unor erbicide pe bază de molinat. Administrarea se face înainte de semănat, pe teren foarte bine pregătit, urmărindu-se  distribuirea cât mai uniformă şi încorporarea imediată la 6-8 cm adâncime, prin 2 lucrări cu grapa, cu discuri, în sensuri diferite şi inundarea obligatorie a parcelei imediat după aplicare. Aceste preparate, combat şi 30-40% dintre speciile de buruieni din familia Cyperaceae.

În mod frecvent, este necesară o erbicidare de corecţie, în perioada de vegetaţie, pentru combaterea speciilor de mohor rezistente la molinat, precum şi a unor generaţii mai târzii de mohor, se folosesc erbicide pe bază de propanil.

Împotriva buruienilor dicotiledonate anuale şi perene, se fac tratamente în vegetaţie cu preparate pe bază de MCPA + bentazon sau cu bensulfuron metil. De obicei, aceste preparate sunt asociate cu erbicide destinate combaterii monocotiledonatelor.

Contra buruienii Leersya oryzoides, mult extinsă în ultimele decenii în orezăriile din ţara noastră şi deosebit de dăunătoare, se recomandă administrarea postemergentă a preparatelor conţinând glufosinat. Administrarea înainte de recoltarea orezului a tratamentelor cu glifosat permite distrugerea rizomilor de buruieni.

Contra algelor, a căror dezvoltare este favorizată de stratul de apă din orezărie, se foloseşte sulfat de cupru, în cantitate de până la 20kg/ha pe întreaga perioadă de vegetaţie. Tratamentul se face prin aşezarea la vaneta de alimentare cu apă a parcelei a unui săculeţ cu sulfat de cupru, în momentul în care apare o spumă la suprafaţa apei şi care indică începutul dezvoltării puternice a algelor.

Combaterea bolilor

Boala cea mai periculoasă din cultura orezului este arsura bacteriană care atacă orezul pe toată durata vegetaţiei şi îndeosebi în faza de burduf-înflorire. Atacul este favorizat de verile răcoroase, de diferenţele termice mari de la zi la noapte, de excesul de azot, de îngrăşarea unilaterală şi târzie cu azot.

O boală periculoasă în cultura orezului este şi pătarea brună, pentru care se recomandă aceleaşi măsuri preventive ca şi în cazul arsurii bacteriene, la care se adaugă posibilitatea cultivării unor soiuri rezistente; fuzarioza atacă în fazele de germinat şi înflorit, măsurile preventive şi curative fiind similare cu cele prezentate la celelalte boli.

Dăunătorii specifici culturilor de orez sunt musculiţa orezului sau ţânţarul orezului, atacul periculos fiind prvocat de larve, când orezul este în faza de plantulă. Cultura atacată are frunzele galbene, plantele sunt firave şi se poate ajunge pâna la pieirea plantelor.

Se recomandă tratamente cu diferite insecticide, efectuate cu mijloace terestre, dacă atacul este izolat, în vetre pe locurile mai joase, sau cu mijloace “avio”, pe suprafeţe mari.